www.epescarul.ro

luni12112017

Last updateWed, 01 Oct 2014 4pm

Back You are here: Home Info Utile POVESTI PESCARESTI

Clenii de pe Sabar

Pentru majoritatea pescarilor bucuresteni Sabarul este un rau necunoscut. In lungime de aproape 150 km, Sabarul intersecteaza multe drumuri de pe ale caror poduri ni se prezinta in toata splendoarea sa . Suvoaiele si tronsoanele care baltesc in unele locuri, altele care duc pluta departe de mal , adapostesc cleni ce asteapta sa le oferim rotative cu grad spoti de atactie, muste artificiale, pentru a ne incanta partida de pescuit si a ne indemna sa- i indragim. La sfarsitul unei zile de pescuit este imposibil sa nu avem cel putin doi, trei cleni iar uneori si cate o mreana frumoasa. In aval de comuna Floresti una dintre capturi a inregistra o mreana de 1,2 kg . Pentru
confratii care indragesc pescuitul la rau, Sabarul le ofera clipe de neuitat intr-un peisaj ascun de civilizatie si de forfota capitalei. Este de necrezut cum acest rau care ocoleste sau traverseaza multe sate prin spatele gradinilor mai constituie o oaza de recreere la numai cativa kilometri de Bucuresti. Sabarul izvoreste din nord- estul judetului Arges, strabate toata partea sudica a judetului Dambovita, curge paralel cu Argesul , trece in judetul Ilfov pentru a-si varsa apele in tovarasul de drum. Mergand in aval de Potlogi, pana aproape de Bucuresti, in comuna Bragadiru, avem cel mai propice tronson pentru pescuitul cleanului, la momeli artificiale si cu putin noroc bataioasa mreana. Lungimea este de cca 45 km si pentru a fi exploatata sistematic recomandam divizarea in sase tronsoane de pescuit relaxat, cu posibilitati de revenire la locurile bune, unde nu am prins nimic dar cu sanse sporite la pranz sau seara. Pescarii posesori de mijloace de deplasare proprii pot beneficia de ele cautand pe distante mai mari, intr-o singura zi, dar dezavantajati de posibilitatea contemplarii raului ce serpuieste intr- o campie cu peisaj mirific, cu maluri inalte protejate de salcii. Uneori sub maluri sunt cuptoare ce ne pot pri

Read more...

La copca

Pentru ca pestele sa nu traga lanseta pe copca, vom introduce firul de nylon numai pana la inelul penultim, astfel ca, la o tractiune neasteptata si violenta, varful acesteia sa depaseasca gura copcii, concomintent cu o intepare automata. Lanseta trebuie sprijinita pe un cracan confectionat fie dintr-o sarma in forma de M, fie din doua scandurele incrucisate. Capetele sarmei in forma de M se indoaie usor ca sa nu intre prea mult in gheata.

Mai grea este alegerea locului copcii. Pescarul trebuie sa cunoasca bine balta, gropile si cotloanele, circulatia pestilor, motiv pentru care se recomanda taierea mai multor copci. Foarte bune sunt cele facute la marginea stufului (cu recomandarea anterioara) sau langa un copac cazut in apa, loc preferat de pestii rapitori.

Pestii se cauta sistematic dupa o schema in forma de cruce, incepand de la marginea stufului. Se incepe de la stuf spre larg, facand 5-6 copci la 3-4 metri una de alta. De indata ce am dat de bibani la una dintre aceste copci, incepem sa facem alte doua de o parte si de alta a acesteia, pe o directie paralela cu malul, la o distanta de 2-3 m una de alta. Continuam sa facem copci pe aceasta linie paralela cu malul, urmarind "poteca" pe care circula pestii. La pescuitul stiucii, vom folosi pentru forfac strune subtiri de otel sau kevlar de 25-30 cm, pe care le vom prinde pe firul principal cu ajutorul vartejelor triple; primul vartej triplu la 60 cm de plumbul de pe fund, eventual al doilea la 120 cm. Vom folosi carlige triple nr. 2-3. Infasuram strans ata la baza cozii pestisorului viu; sub legatura introducem un varf al carligului triplu. Pestisorul momeala neranit, prins de coada va cauta sa scape din carlig si din pozitia incomoda prin miscari mai vioaie decat pestisorul prins in carlig de aripa dorsala sau de nas, sporind sansele de a prinde stiuca.

Read more...